Apa de acvariu

Pestii si plantele se impart in trei mari categorii: pesti de apa dulce, pesti de apa salmastra si pesti de apa sarata (marini), insa noi nu vom trata decat pestii de apa dulce in acest articol. De cele mai multe ori, apa de la robinet nu este propice dezvoltarii mediului din acvariu, deci implicit al pestilor si al plantelor. Din aceaasta cauza, in functie de necesitati, se porcedeaza la dedurizare (scadearea duritatii apei), durizare (cresterea duritaii apei), decantare (se lasa apa cel putin 24 de ore in vase neacoperite pentru eliminarea surplusului de clor din apa de robinet), etc. Se mai pot intrebuinta si alte surse de apa pentru acvariu, cum ar fi: apa de ploaie sau apa rezultata din topirea zapezii, insa trebuie avut grija ca zona de colectare sa fie o zona cu aer putin poluat. De asemenea, mai poate fi folosita apa colectata din rauri si lacuri, dar ea trebuie tratata inainte de folosire, pentru a preintampina introducerea daunatorilor (paraziti, microorganisme sau alge) in acvariu.

Pentru a putea creste pesti si plante ornamentale intr-un acvariu, trebuie sa tinem cont de trei proprietati fizice ale apei: temperatura, culoare si miros.

Temperatura apei din acvariu depinde in mare masura de temperatura ambientului inconjurator (camera unde este amplasat), crescand sau scazand odata cu aceasta. Atat plantele, cat si pestii, au anumite necesitati termice in functie de zona climaterica de unde provin, ele putad fi asigurate cu ajutorul incalzitorului (simplu sau cu termostat) si fiind masurata cu termometre speciale, amplasate in interiorul acavariului (termometru classic) sau pe peretele acestuia (termometru digital). Eu unul, va recomand incalzitorul cu termostat, pe langa faptul ca este mai practic, el este cel mai in masura sa va asigure o temperatura constanta in acvariu, stiindu-se faptul ca variatiile de temperatura sunt daunatoare atat pestilor cat si plantelor. De asemenea, se stie faptul ca apa nu este un conducator termic bun, cu cat acavariul este mai mic, implicit masa de apa este mai mica, cu atat se va raci mai usor, fapt pentru care va recomand ca acvariu sa fie acoperit (sa aiba capat).

Culoarea apei este si ea un factor important in fericirea pestilor tai din acvariu. In functie de provenienta pestilor, culoarea apei se modifica. De exemplu: daca pestisorul provine din apele unor rauri curate, el are nevoie de o apa cristalina, curata, proapata (cea mai apropiata de aceste conditii este apa de robinet, dedurizata sau amestecata in unele cazuri cu apa distilata), daca pestisorul provine din apa statatoare (continut mare in substante de natura organica), el va prefera apa usor colorata in galben-brun (se poate optine prin filtrarea ei printr-un strat de turba) sau verzuie (se poate obtine prin adaugarea catorva picaturi de tripaflavin, substanta ce are si actiuni terapeutice in anumite boli). Desi pestii au aceste necesitati, trebuie mentionat faptul ca atunci cand apa capata o culoare verde-inchis (o inmultire excesiva a algelor verzi) sau cea albicioasa sau laptoasa (o inmultire a unor microorganisme precum infusoria sau rotatoria, ori o incorecta spalare a substratului din acvariu), trebuiesc luate masuri urgente pentru a elimina aceste neajunsuri ce pot dauna pestilor. Mai trebuie mentionat faptul ca, culoarea bruna a apei indica o apa acida (acidifiata). Toate aceste neajunsuri se pot corecta printr-o schimbare partiala de apa, sau printr-o tratare chimica a apei. In cazul apei verde-inchisa, se procedeaza la o schimbare partiala de apa si/sau tratare cu sunbstante chimice ce omoara si inhiba dezvolatrea algelor. In cazul inmultirii microorganismelor sau spalarii necorespunzatoare a substratului, se va proceda la o sifonare (implica si un schimb de apa partial) a solului, pentru indepartarea resturilor organice din sol si spalarea filtrului. In cazul apei brune, se va proceda la o schimbare partiala de apa sau la adaugarea unor substante de scadere a aciditatii.

Toata lumea stie ca apa este inodora, insa in cazul acvaristicii, de foarte multe ori, apa capata miros. Din cauza acumularilor de substante organice in descompunerile din acvariu, apa acapata un miros puternic de putrefactie, din motivul gazelor rezultate (metan, hidrogen sulfurat, amoniac, etc.). De aceea, se recomanda schimbarea (partiala) de apa periodic, la intervale nu mai mari de doua saptamani.

Ce puteti face in cazul in care observati ca apa a capatat un miros urat? Se va proceda la intensificarea aerisiri apei si la filtrea apei din acvariu cu un filtru cu carbune hidrofil (i se mai spune uzual si carbune activ). Carbunele hidrofil se gaseste in comert sub mai multe forme (granule de carbune sau burete imbibat cu carbune) si are rolul de a absorbi atat gazele toxice eliberate in apa, cat si mirosul neplacut al acesteia. Trebuie mentionat ca buretele imbibat cu carbune se schimba la interval de circa o luna, maxim o luna jumate si carbunele hidrofil sub forma de granule la circa trei luni.

Daca proprietatile fizice sunt usor de observat, ei bine nu se poate spune acelasi lucru despre proprietatile chimice ale apei din acvariu.

Dupa cum bine stim cu totii, fara oxigen nu exista viata, dar de unde oxigen in apa, si cu atat mai mult in acvariu? In natura oxigenul solvit din apa, apare ca rezultat al fotosintezei plantelor acvatice pe de o parte, iar pe de alta parte, ca rezultat al valurilor, vantului sau al ploilor (agitarea apei duce la cresterea continutului de oxigen solvit al acesteia. Ca si in cazul naturii, in acvariu exista doua surse de oxigen, una este fotosinteza platelor acvatice (ce consuma dioxidul de carbon din apa si elibereaza oxigen) si a doua este instalatia de aerisire, ce produce agitaia apei din acvariu. In ultima vrem s-a reiterat ideea cum ca aerarea cu ajutorul valurilor facute de un filtru, ce se afla foarte aproape de suprafata apei este multa mai eficienta decat cea facuta de pompa de aer. Nu are sens sa va pun cum se calculeaza continutul de oxigen solvit din apa si cat contine un litru de apa, insa am sa va spun ca temperatura si cantitatea de oxigen din apa sunt interdependente, ca cu cat temperatura este mai mare, cu atat scade si continutul de oxigen din apa si invers.

10 grade Celsius

11,25 mg de oxgen solvit/litru

15 grade Celsius

10,06 mg/litru

20 grade Celsius

9,09 mg/litru

25 grade Celsius

8,26 mg/litru

30 grade Celsius

7,52 mg/litru

De regula, acvarofilii recomanda o cantitate de 5-8 mg/litru de oxigen solvit. Oxigenul consumat este inlocuit cu ajutorul filtrului cum am spus mai sus sau instalatiei de aerare, insa trebuie avut in vedere ca o pulverizare fina a bulelor de aer inbogateste apa cu 3,3 mg/litru, in timp ce una cu bule mari cu 1,5 mg/litru. Bine, bine, dar o sa a intrebati cum puteti determina cantitatea de oxigen solvit din apa? Ca si in cazurile precedente si in cele ce vor urma exista o rezolvarea reativ simpla, exista in comert truse speciale pentru determinarea acestuia si de asemenea si substate care sa imbogateasca continutul de oxigen solvit al acvariului dumneavostra, sau printr-o simpla observare a pestilor, de regula daca pesti stau la suprafat apei si respira anevois atunci trebuie obligatoriu sa interveniti (atentie exista si specii care traies in apele superioare in mod obisnuit).

Ce este duritatea apei? Aveti drepatate, am vorbit intr-un parafgaf mai sus, desprea ea insa nu am precizat ce semnifica ea. Duritatea generala a apei este concentratia de saruri de calciu (Ca) si magneziu (Mg) dizolvatate in apa si se masoara in grade de duritate. Exista mai multe sisteme de masurare:

- grade frantuzesti (dTH) = 10 mg/l de carbonat de calciu (CaCO3);
– grade englezesti (dGH) si nemtesti (dDH) = 10 mg/l de oxid de calciu (CaO),insa in acavaristica se lucreaza cu cele germane. Dupa cum am mai spus, nu vreau sa intru in amanunte, drept urmare am sa trec la o clasificare a tipurilor de apa in functie de duritate:

- apa foarte moale = maximum 4 dGH;
– apa moale = 4-8 dGH;
– apa medie = 8-12 dGH;
– apa dura = 12-20 dGH;
– apa foarte dura = peste 20 dGH

Ce este peste aceasta valoare nu ne mai intereseza, pentru ca majoritatea pestilor nu suporta duritati mai mari. Duritatea carbonatilor (sau temporara) se refera numai la prezenta carbonatilor si bicarbonatilor, nu si la calciu si/sau magneziu. Variaza in functie de bioxidul de carbon (CO2) dizolvat in apa. Se masoara in:
– grade frantuzesti (dTAC);
– grade englezesti/nemtesti (dKH).
Cele mai multe kituri de masurare a duritatii carbonatilor exprima dKH. Aceasta duritate se poate scadea printr-o manevra simpla, si anume prin fierbere. Ca si in cazul duritatii generale, se masoara cu ajutorul testelor speciale din comert si se ajunteaza cu substante chimice ce la gasiti in megazinele specializate.

Ce este pH-ul apei? O alta intrebare legata de chimia apei de acvariu si nici prin cap nu iti trecea la ora de chimie ca o sa iti trebuiasca vreodata sa stii ce este ala pH. Pe scurt pH-ul indica prezenta inonilor de hidrogen (H+) in apa. Se masoara pe o scara de la 1 (mediu acid) la 14 (mediu bazic sau alcalin), iar valoarea 7 indica un mediu neutru. Nu am sa va umplu capul cu reactiile care au loc si am sa va spun ca in acvaristica se lucreaza cu valori cuprinse intre 5 si 9, ce este sub 5 sau peste 9 sunt cazuri rarisime, ele fiind toxice pentru majoritatea pestilor. Intr-un acariu, valoarea pH-ului nu ramane constanta ci se modifica tot timpul, in functie de procesele biologice care au loc in acvariu. Iata o incercare de clasificare a tipurilor de apa, in functie de pH:

- apa foarte acida < 5,5

- apa acida = 5,5-6,5 pH

- apa slab acida = 6,5 – 7

- apa neutra = 7

- apa slab alcalina (bazica) = 7 -7,5

-apa alcalina =7,5 – 8

-apa foarte alcalina = 8-9

Desi pH-ul apei din acvariu este foarte important asta nu insemna ca trebuie sa il masuram zilnic, insa trebuie avut in vedere cateva indicii ce ne-ar putea duce cu gandul ca s-a modificat pH-ul. Aceste mici indicii sunt: agitatia pestilor (pont: nu te apropia de bazin, studiazai de la distanta), palirea culorilor corpului lor, ingalbenirea plantelor si nu in ultimul rand, schimbarea culorii apei. Testarea pH-ului se face cu teste de pH, iar modificarea lui cu substante de crestere sau micsorare in functie de nevoi. In lipsa unui test pentru pH, se poate folosi unul pentru KH. Duritatea carbonatilor (KH) stabilizeaza valoarea pH-ului. Procesele de degradare biologica si consumul de bioxid de carbon de catre plante afacteaza deseori capacitatea de tamponare a apei (valoarea KH). O valoare scazuta a KH duce la variatii puternice ale pH-ului (acidifierea apei). In acvariile noastre, o valoare a KH intre 5 si 10 dKH asigura un pH stabil si o crestere viguroasa a plantelor.

Acesti trei parametri Gh, pH si Kh sunt indetedependenti nu incercti sa faci experimente pe seama lordaca nu aveti experienta. Daca se modifica unul automat il modifici mai mult sau mai putin si pe celalalt. Sa presupunem ca ai nevoie de o apa mai acida, cum poti face aceasta cresterea a aciditati fara sa bulversezi acvariul. Ai doua variante poti introduce CO2 in apa cu ajutorl unei instalatii de fertilizare din comert sau poti introduce o bututuga ce va elibera in timp achizi humici in apa. Prin introducerea de CO2 si in urma unor reactii chimice, nu intru in detalii, se va forma acid carbonic astfel va creste aciditatea apei din acvariu, insa dupa cum spuneam si mai sus, atentie mare metoda cu CO2 atrege dupa sine scaderea Kh-ului.

Pentru cresterea Gh-ului puteti apela la CaCO3, mai exact puneti o jumate de lingurita la 100 de litri de apa, substanta o puteti procura din farmacie, dejavantajul consta in faptul ca va creste si Kh-ul apei cu cel putin 1 grad. in ceea ce priveste scaderea Gh-ului este ceva mai problematica necesitand o intalatie de osmaza inversa sau prin adaugare de apa distilata. Kh-ul se poate creste prin adaugarea de o lingurita de bicarbonat de sodiu (NaHCO3) la o suta de litri de apa.

O alta problema cu care ne confruntam destul de des legata de calitatea apei este prezenta sau lipsa acizilor taninici si a subtantelor humice. Ei pot fi benefici pestilor si plantelor, insa pot avea si actiuni distructive asupra lor. In apele naturale provin din frunzele cazute din copaci, scoarta sau radacinile acestora si sunt caracteristice apelor tropicale cu vegetatie luxurianta. Acizii humici, cat si cei taninici actioneaza in acelasi mod ca si rstul acizilor, adica precipita proteinele din solutiile neutre sau acide, formand compusi insolubili. Aceste substante, la unele specii de pesti au efect benefic, adica ii protejeaza de anumite bacterii la care sunt sensibili, drept urmare nu este bine sa lipseasca din acvariu aceste substante (trebuie avut in vedere zona de provenienta a pestelui, de ex. Amazon). Aceste substante nu apar in bazin de la sine si trebuiesc adaugate (se gasesc in comert), insa trebuie avut grija san nu fie in exces, pentru ca pot deveni daunatoare. In cazul in care apa contine in exces acizi humici si taninici spermatozoizii isi pierd mobilitatea, membranele icrelor se ingroasa, lucru care ar putea aduce la nefecundarea lor si prin urmare, esuarea procesului de reproducere. In cazul in care ati pus prea multa substanta, puneti in functiune filtrul cu carbune hidrofil pentru eliminarea acestora si adaugati in apa solutii ce contin vitamina B, pentru eliminarea factorul de stres (ele de regula au si actiuni terapeturice asupra tegumentului pestilor).

In acvariu pot ajunge accidental sau din nestinta substante toxice, lucru care duce la otravirea pestilor si implicit la moartea lor. Iata cateva simptome pe care le manifesta pestii in caz de otravire: lipsa poftei de mancare, stare depresiva de indifereta sau agitate, frica excesiva. Una din cele mai frecvente substante cu care se confrunta acvaritul este clorul gazos, ea ajunge in acvariu odata cu schimburile de apa, din cauza faptului ca pentru dezinfectarea apei pe care o bem si noi se foloseste clor in stare gazoasa (0,25 mg/l). In momentul iesiri din robinet, apa contine 0,1 mg/l de clor, iar aceasta doza poate fi fatala petru majoritatea speciilor de pesti, daca acvariul nu este amenajat cu plante si sol (in cazul in care are atat plante cat si sol, doza trebuie sa fie mai mare). Pentru a elimina clorul, sunt mai multe posibilitati: una ar fi fierberea apei, insa in cazul bazinelor mari este destul de dificil de realizat, o alta posibilitate este lasarea apei la decantat in recipiente neacoperite (agitate apa inainte de utilizare pentru a desprinde bulele de clor gazos ce se depun pe pereti vasului), se mai pot folosi si substante speciale ce se gasesc in comert insa unii acvariti nu le recomanda (folosirea lor creste cantitatea de sulf din apa).

O alta substanta ce poate provoca otravirea pestilor si are ca sursa apa de robinet sunt compusii fenolici. Acesti compusi sunt folositi la etanseizarea conductelor de apa si sunt foarte toxici, este suficient 0,1 mg/l de clorfenol si va putei lua adio de pestisorii dumneavoastra. Din fericire, astfel de cazuri sunt rare, ele se intalnesc mult mai fecvet atunci cand se foloseste apa de rau, datorita deversarilor accidentale sau intetionate ale frabricilor.

De asemenea, trebuie avuta in vedere existenta acvariului, atunci cand vreti sa folositi insecticide sau pesticide, ele putand ajunge in apa acvariului prin intermediul instalatiei de aerare. Pestii pot muri si daca consuma hrana vie ce a fost supusa la insescticide sau a intrat in contact cu pesticidele plantelor. O alta substanta otravitoare poate fi nicotina, care intr-o concentratie de 10 mg/l provoaca moartea pestilor (nicotina poate ajunge prin intermediul instalatiei de aerare in acvariu, fum de tigara si nu numai).

O alata sursa de toxicitate cu care se confrunta frecvent acvaristul este amoniacul (NH4) rezultat in urma descompunerii reziduurilor de materie organica din acvariu. Bacteriile Nitrosomonas descompun la randul lor amoniacul in nitriti (NO2-) care sunt mai toxici decat amoniacul, insa ciclul nu se opreste aici, si nitriti sunt oxidati la nitrati (NO3-), deasemea toxici si ei,astfel avem trei substante toxice concomitent in acvariu. Desi nitratii au si rol de ingrasamant pentru plantele acvatice, ei nu sunt consumati in totalitate, drept urmare se rocamanda la cel mult doua saptamani un schimb partial de apa, eu il recomand saptamanal (pana la 25-30 % din volumul bazinului).

Cilul amoniacului (NH4) in acvariu

Cu o toxicitate la fel de mare sunt sarurile unor metale. Am sa incerc sa va fac o clasificare in functie de toxicitatea lor: extrem de toxice sunt cuprul, zincul, argintul si mercurul; toxice sunt plumbul, nichelul, cromul trivalent, staniul, cadmiul; mai putin toxice sunt fierul, cromul hexavalent, manganul, cobaltul, litiul; si netoxice sunt: calciul, magneziu, sodiul, potasiul, bariul si strontiul. De exemplu, 2 mg/l de sulfat de cupru provoaca moartea pestilor in circa 20 de ore. Trebuie sa tineti cont ca apa cu care umpleti acvariul sa nu provina din cazane de baie (boiler)-aceste bazine sunt facute de regula din aliaje de cupru sau cositor.

Cu siguranta ati auzit pareri pro si contra referitor la folosirea sarii de bucatarie in acvaristica. Intr-adevar, mai toti acvarofilii o recomanda si iata si cateva sfaturi referitoare la aceasta problema. Se dozeaza o lingurita la 10-15 litri de apa (acvavarifilii nu s-au decis care ar fi concentratia optima), insa trebuie sa aveti in vedere speciile de pesti ce sunt gazduite de acvariul dumneavostra. In ce sens? Daca aveti in acvariu ciclide, sarea nu este recomandata deoarece ei iubesc apa acida, lipsita de saruri (la pestii ce au nevoie de un mediu acid evitati folosirea sarii de bucatarie), daca aveti spre exemplu Molly, aceasta specie are nevoie de sare (de preferat ca atunci cand luati o asemenea hotarare sa va informati despre zona de provenienta a speciilor din acvariu dumneavoastra). Nu se foloseste sarea fina din comert, ci cea gema, care este recomandata la muraturi. De asemenea, nu se pune ca atare in apa, ci se face o solutie prin fierbere, dupa care se lasa la racit si se toarna doar solutia, avand grija ca impuritatile sa ramana pe fundul vasului de fierbere (sarea gema contine multe impuritati). Desi este recomandata sarea de bucatarie,are atat avantaje cat si dezavantaje:

Avantaje:
– opreste dezvoltarea excesiva a bacteriilor implicate in ciclul azotului, reduce si chiar elimina toxicitatea provocata de nitriti;
– opreste dezvoltarea si/sau omoara unii paraziti periculosi;
– intretine mucusul natural al pestilor, ferindu-i astfel de unele boli;
– reduce pH-ul;
– inhiba dezvoltarea exagerata a unor alge microscopice.
Dezavantaje:
– inhiba dezvoltarea multor plante;
– daca este folosita mult timp poate sa arda branhiile unor specii, provocandu-le slabirea, apoi moartea;
– multe saruri alaturate in mod natural sarii de bucatarie sunt toxice si pot produce moartea pestilor.
Daca tot ce v-am spus pana acum v-a speriat, tin sa va spun ca este doar inceputul. Nu vreau sa va sperii, insa trebuie sa constientizam ca atat pestii cat si plantele din acvariul duneavoastra au viata. Daca nu va simtiti in stare, mai bine renuntati la prezenta acvariului in casa dumneavoastra sau angajati un specialist.

About these ads

28 Răspunsuri

  1. am un acvariu si apa dupa o saptamana a prins miros si culoare verzuie ce sa fac am schimbat partial apa dar tot asa e filtrul e mare dar tot degeba . multumesc!

  2. Salut ! O intrebare … A masurat cineva ph-ul apei de la robinet ? Bugetul nu-mi permite sa achizitionez un tester deocamdata
    Sunt incepator azi am achizitionat un acvariu de 112 litri o pompa de aer tetratec 150 si un filtru intern eheim 2010, cum dorinta este mare sa iau pestii mai repede dar bugetul s-a subtiat m-am gandit sa pun apa de la robinet si s-o las 48 ore dupa care sa cumpar si pestii, am mai luat si un termometru si 2 plante.
    Pestii la care m-am gandit sunt: guppy, xifo, moulinezi, neoni, sanitari, zebre nu stiu cat de buna este combinatia dar …ma mai documentez.

    • nu este musai, in bucuresti aveti un ph undeva intre 7 si 7,5 daca imi amintesc bine, cu timpul in functie de cum avansezi in cunostinte vei avansa si in pretetntii, teste, plante deosebie, peste deosebiti, reproductie, etc.

  3. am cumparat pietris alb pt acvarii…l-am spalat bine bine bine bine deci bine…..si l-am pus in acvariu..am adaugat apa…dar este albicioasa….pestii nu par sa aibe o problema cu asta …sa mai astept ceva timp?:-?cine mi-a spus ca poate fi o reflezie in apa a pietrisului ca e ffff alb

    • pot exista doua cauze: 1 sa fie un pietris din spartura de marmura si din cauza apoi usor acide sa se descompune sau 2 sa fie vorba despre o invazie de infuzori datorita lipsei de ciclare a bazinului

  4. Am si eu un bol (acvariu – 8l) dotat cu filtru intern si cu o pietricica de aer. Am tot cumparat de la Obor pestisori (am avut pe rand 2 carasi cu 2 sanitari, 2 xifo cu 2 sanitari), insa in afara de cei doi sanitari, restul mi-au murit foarte repede – se descompuneau, daca pot sa zic asa. Acum am zis sa las doar sanitarii. Ideea este ca apa este limpede si cei doi “eroi” se pare ca o duc bine, numai ca apa dupa numai doua zile incepe sa miroasa si nu stiu ce pot sa fac ca sa nu le mai schimb apa asa des. Mentionez ca la circa 3 zile le spal acvariul.

    • ai o multime de problem ca nici nu stiu cu ce sa incep. cel mai bine ar fi sa citesti primele articole de pe blog ca sa iti elucideze misterele acvaristi

  5. Multumesc

  6. Buna ! Sunt Stefan ,ce ma bucur mia luat tata acvariu si cativa pesti .Dar a aparut o problema ,am spalar petrisul chiar lam si oparit cum ma invatat o persoana mai cu experienta .Dar la scurt timp apa sa facut albicioasa …cei de facut ? am citit articolul despre apa dar cred ca petrisul e curat ….ma bucur ca existati !
    O zi buna !

  7. daca ma poate ajuta cineva….mia aparut pe plante un puf negru si nu stiu cum sa scap de el…multumesc

    • prin eliminarea acelor frunze, acelea sunt alge ce apar in special pe frunzele batrane. poti incerca sa folos si neritine (melci), de regula fac o treaba foarte buna, dar ai grija ca evadeaza din acvariu. pentru mai multe detalii am nevoie de poze.

  8. ce trebuie sa fac pentru a scade gh si kh gh este 28 sikh este de 20

    • complicat, se pare ca sursa ta de apa nu este indicata pentru practicarea acvaristicii. la aceste valori poti creste fara prea multe probleme doar ciclizi. valorile sunt atat de mari ca fara sa amesteci apa ta cu apa de osmoza nu poti face absolut nimic.

  9. Am 2 Betta in un acvariu de 8lt dar chiar daca schimb apa la 5 zile se formeaza un”mucus” pe peretii acvariului de forma unei vate desirate!
    Am incercat cu albastru de metil , am spalat acvariu cu apa la 80 GRD , am lasat plantele de plasrtic in apa cu sare …dar nimic!!!
    Se formeaza in continuare!
    Ce pot sa fac

    • am nevoie de mai multe detalii. are filtru acest acvariu? cand schimbi apa o schimbi total sau partial?, cata mancare le dai? si mi-ar place sa vad o poza

  10. Buna. De 20 de ani ma ocup de pesti de agvariu. Am un agvariu de 180 de litri, la care m filtru, incalzitoare cu termostat si altele. Problema este ca de dimineatza apa are o crusta alba la suprafatza si putzin unsurosa. Nu mi sa mai intimplat pina acuma asa ceva si nu gasesc nicaieri sa citesc despre asa ceava. Ce e de facut: daca se poate sa imi lasatzi un mesaj pe acest imail: lecileci10@yahoo.com

  11. Multzumesc mult Domnule Silviu si aprecieri saitului dumneavoastra din partea mea.

  12. Am citit articolul, foarte bine structurat si chiar pe intelesul tuturor.
    Am vazut ca recomandati folosirea “sarii de bucatarie”, sare care de obicei vine sub forma de sare iodata. Eu nu m-as risca sa recomand cuiva sa utilizeze aceasta sare, nici in concecntratie de 1 lingurita la 100l, pentru ca nu poate fi controlata cantitatea de iod introdusa in bazin. Eu folosesc cu succes sare gema (sare de muraturi neiodata) in bazinele sterile cu discusi, dar si aceasta in concentratie de 1 lingura la 100litri de apa, doar cu scop de prevenire a intoxicarii pestilor cu (no3, no2)..ajungand sa maresc la 1 lingurita la 10l doar in caz de tratament, iar chestia cu fierberea si adaugarea sarii pe urma, este o alta problema…pentru ca daca aplicam la un bazin de 3-400l concentratia de 1 lingurita la 10-15l, avem cateva kg bune de sare, acea solutie odata adaugata va baga instantaneu pestii in soc osmotic…eu prefer sa pun sarea grunjoasa direct in bazin, aceasta dizolvandu-se treptat, astfel si pestii se pot adapta mai usor la salinitate, iar restul de impuritati despre care vorbeati, raman pe fundul bazinului putand fi aspirate cu usurinta. Vorbesc si ma refer doar la acvariile sterile.
    Ce mi-a atras atentia este indicatia cum ca sarea de bucatarie ar scade PH-ul…
    Acum vin cu o intrebare la care poate ma puteti ajuta. De ~7 zile a explodat gh-ul si kh-ul apei de la retea, a sarit de la gh=12 la gh=17, kh=10 la kh=16…ph-ul a ramas oarecum acelasi la retea, anume 7,5…dar problema a inceput sa apara in bazine, unde dupa ~10 ore de la schimbul de apa am ph= 8,2…nu am asteptat sa vad unde se stabilizeaza pentru ca discusii prezinta semne de discomfort clare.
    Stiu ca odata cu kh mare e greu de scazut ph, dar nu inteleg de ce creste si nu ramane stabil.
    Nu am folosit apa de osmoza pana acum pentru ca eram in limitele admise pentru cresterea juvenililor, si ph-ul il aveam stabil undeva la 7,6. Acum am comandat osmozor si ma vad nevoit sa trec pe osmoza pentru a indrepta situatia, desi totusi imi va fi greu sa strang 2-300l apa preparata osmoza/retea pentru schimburile zilnice.
    Recomandati o alta varianta de stabiliza ph-ul sub 8 in conditiile de mai sus? inafara de osmoza.

    • daca cumva am scris sare iodata atunci mea culpa dar sa sti sa si eu tot sare grunjoasa folosesc. nu prea vad alta solutie in clipa de fata decat apa de osmoza, sau totusi o aditie de co2 constanta reglata prin ph controlar, merita incercat, nu garantez ca va fuctiona

  13. cine doneaza acvariu?

  14. buna
    as vrea sa aflu cum as putea sa obtin apa cristalina intrun acvariu de 20 de litri
    apa este un pic albicioasa asa cum ar fi unpic de ceata si asta numi place astept sfaturi
    MULTUMESC

  15. Buna…m-am documentat foarte mult cu privire la adaugarea sarii de bucatarie in acvariu…eu am mici probleme cu nitriti (cred), apa,uneori, dupa schimbul partial saptamanal, devine albicioasa iar pesti se scarpina de orice. Am incercat solutii de reglarea tuturor valoriilor optime pentru un acvariu sanatos, dar cu un succes minim. Acum m-am hotarat sa incerc si varianta cu sarea. Am un acvariu ce 32L cu 5 tetrazoni, 7guppy si 3 ancitrusi, iar dupa adaugarea sarii grunjoasa(nediluata, o dara subtire langa sticla, mai putin de jumate de ligurita rasa), au dat “atac” cei 3 ancitrusi la zona respectiva. Intrebarea este: Ar trebui sa-mi fac grija? mi-e frica sa nu provoc ceva probleme in loc sa le rapar.

    • sare se adauga deja diluata si apoi nu este o idei buna se o adaugi in apa decat daca ai pesti care prefera apa salmastra ca de exemplu molly

  16. este buna apa distilata pt acvariu sau cum pot obtine o apa curata si tot odat buna pt pesti (apa aici este foarte calcaroasa la robinet )

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 43 other followers

%d bloggers like this: