Anatomia pestilor

Cu siguranta aveti multe intrebari referitoare la pesti, din punct de vedere biologic. In cele ce urmeaza am sa incerc sa va ofer aceste raspunsuri, fara a intra in prea multe amanunte, si a va crea impresia ca suntem la ora de biologie.

Forma pestilor variaza de la o specie la alta, in functie de modul de viata (calcanul traieste pe fundul marilor, fiind turtit dorsoventral), modul de hranire (stiuca are capul turtit in forma de bot de rata pentru miscari bruste dupa prada) sau de mecanismele de aparare fata de pestii pradatori (pesti balon). Nu are sens sa trecem in revista toate posibilitatile de forme pe care le puteti intalni in acvaristica, asta datorita faptului ca in general ne vom intalni cu forme standard (mai mult sau mai putin fuziformi).

Corpul pestelui este acoperit cu un tegument (echivalentul pielii la om), alcatuit din doua straturi de celule, epiderma si derma, care au rol de aparare. Epiderma este stratul superior si este compusa din mai multe tipuri de celule, insa cele mai importante pentru noi (si acvaristi in general) sunt celulele glandurale care produc mucusul (substanta proteica, transparenta in conditii normale, cand pestele este sanatos). Tot de epiderma tin si glandele veninoase, organele luminoase sau eruptiile nuptiale (aceste din urma se observa in perioada imperecherii). Epiderma este cea care este atacata de paraziti, ciuperci sau alte microorganisme, ea fiind cea care asigura protectia pestilor. Trebuie mentionat faptul ca mucusul, in afara de rolul sau protector, ajuta la inot, reducand rezistenta apei intimpul inotului. Cu siguranta v-ati pus intrebarea de unde vine, cum se formeaza acel spectacolul de culori ce este intalnit mai ales la pestii tropicali/subtropicali? Coloritul pestilor, ca si solzii de altfel, isi are originea in derma. Cromatoforii (fascicule de tesut conjuctiv), prin combinare cu pigmentii (care pot fi de diferite culori) si sub actiunea sistemului nervos si a mediului, uneori duc la formarea coloritului pestilor. Datorita combinatiilor genetice sau a incrucisarilor necontrolate, se poate ajunge la albinism, lipasa cromatoforilor. Aceste variatii, in timp au capatat aprecierea acvaristilor, mai ales a celor cu experienta. Dupa cum am spus si mai sus, solzii sunt o formatiune a dermei si se formeaza in urma depunerilor de saruri calcaroase din corpul pestilor in derma. Ei au rol protector si se pot prezenta in diferite forme.

Marea majoritate a pestilor cu care luam contact in acvaristica fac parte din clasa pestilor teleostei, adica pesti cu schelet osos. Scheletul este impartit in scheletul craniului, coloana vertebrala, sceletul centurilor si cel al aripioarelor. Scheletul este acoperit cu muschi (carne), care sunt impartiti si ei in trei categorii: musculatura capului (craniului), musculatura corpului si musculatura aripioarelor. Inotatoarele pestilor sunt perechi sau neperecchi si coadala: dorsala (aripioara nepereche, cea de pe spate 1), pectorala (aripioare pereche, ), ventrala (pereche 3), anala (nepereche 4) si coadala (nepereche 5).

La pestii vivipari (fam. Poecilidae) la masculi aripioara anala este mult micsorata (forma de spin), iar prima radie (gonopodium) prezinta un canal prin care curg spermatozoii, devenid astfel organ copulator.

Cu totii stim ca pentru a trai ne trebuie oxigen, insa in cazul pestilor? Si ei tot oxigen respira. Aparatul respirator la pesti este alcatuit din branhii, iar la unele specii de pesti mai exista respiratia intestinala (pulmonara) sau prin labirint. Rolul branhiilor este de a realiza schimbul de gaze, mai precis, pestele aspira apa pe gura care trece prin branhii si este eliminata pe operculi. Branhiile sunt cel mai vascularizat organ al pestelui, ele preiau oxigenul solvit din apa si elimina dioxidul de carbon. Ele sunt situate la nivelul capului, in cavitatea branhiala si sunt aparate de operculi. Tot la nivelul branhiilor se elimina si anumite substante, cum ar fi clorura de sodiu, potasiu sau uree, indeplinind astfel si un rol excretor. Nu intru in amanunte, insa mare atentie, exista paraziti care se localizeaza la nivelul branhiilor, parazitand astfel pestele si omarandu-l in scurt timp.

La nivelul tubului digestiv este localizat un organ extrem de important in viata pestilor: vezica inotatoare (bine cunoscuta basica de aer). Ea poate lipsi la unele specii de pesti si are forme diferite, insa functia ei este mereu aceeasi. Este alcatuita din tesut conjuctiv, fibre musculare si corp rosu, cel din urma facand schimbul de gaze dintre vezica si sange. Cand vezica se incarca cu gaz (oxigen, azot, dioxid de carbon, etc.) pestele devine mai usor si urca la suprafata apei, iar cand se goleste devine mai greu si coboara pe fundul ei. Ea mai poate indeplini si alte functii, de la specie la specie, cum ar fi: cutie de rezonanta, iar prin contractia ei pestele emite anumite sunete, zgomote, sau impreuna cu aparatul Weber si labirintul urechii, functioneaza ca un organ senzitiv ajutand la stabilirea adancimii apei.

Pestii care traiesc pe fundul apei sau in mediu intunecat (culoare sau turbiditate a apei) au mustati in jurul gurii (cu precadere cei din fam. Wells). Acestea au un rol tactil si senzitiv deoarece permit, completand sau inlocuind ochii, sa detecteze mai usor hrana specifica lor.

In numar de doua sau patru, narile sunt situate in fata ochilor. Nu au rol in respiratie, ci se prelungesc in interiorul capului printr-un sac olfactiv, la nivelul caruia percep si analizeaza mirosurile. Gustul si mirosul sunt simturile cele mai dezvoltate ale pestilor.

Linia laterala simetrica de fiecare parte a corpului e mai mult sau mai putin vizibila, in functie de specie. Ea este constituita dintr-o succesiune de pori apropiati care comunica cu un canal situat sub piele.  Linia laterala, datorita celulelor sale speciale, detecteaza si analizeaza vibratiile apei si transmite aceste informatii creierului: pestele este avertizat prin acest mijloc de apropierea unui dusman, a unei prazi… sau de apropierea acvariofilului. Importanta liniei laterale este manifestata la pestele tera orb (Anoptichthys jordani), care nu se loveste niciodata de un obstacol cu toate ca nu are ochi.

Sistemul circulator este alcatuit din inima si vase sanguine: artere si vene. Inima, sub actiunea sistemului nervos simpatic si a nervului vag are contractii ritmice pompand sangele prin vasele sanguine. Sangele este cel ce asigura transportul substantelor nutritive si al oxigenului, si tot el este cel ce transporta substantele toxice. Vasele sanguine care pornesc de la inima spre periferia corpului se numesc artere, iar venele dinspre periferie spre inima se numesc vene. Inima este alcatuita din doua camere, un ventricul (se varsa sangele venos) si un auricul (se varsa sangele arterial) si doua valve aurico-ventriculare. Marimea inimii variaza de la specie la specie si in functie de greutatea pestelui. Pestii sunt animale cu sange rece, teperatura acestuia fiind egala cu temperature apei.

Sitemul digestiv este ca un tub sinuos de la gura pana la anus si variaza de la specie la specie. Aparatul digestive are rolul de a prelua, digera, absorbi si excreta si este compus din gura, esofag, stomac, intestin subtire, intestine gros si anus. Gura poate fi asezata superior (pestele se hraneste de la suprafata apei), terminal (se hraneste si intre ape, la mijloc) sau inferior, in functie de modul de hranire (pe fundul apei). Ea este dotata cu dinti de diferite marimi si forme, in functie de modul de alimentatie. Cavitatea bucala se termina cu un faringe scurt, cu rol in respiratie si un esofag scurt, ce se poate dilata. Stomacul pestelui este o continuare a esofagului (uneori poate lipsi) si are rolul de a digera hrana cu ajutorul fermentilor. Intestinul subtire variaza ca lungime in functie de tipul de hranire, la pestii rapitori este scurt (stomac mare), iar la pestii pasnicieste lung. Intestinal gros este scurt si se termina cu anusul. Pestii au si ei glande endocrine, iar dintre ele enumeram ficatul, pancreasul si splina. Aceste glande in mare au aceleasi functii ca si in cazul celor mai multe vertebrate.

Aparatul urogenital este compus din rinichii care sunt lipiti de coloana vertebrala si organele genitale. Rinichii servesc la eliminarea ureei si a sarurilor in exces din organismul pestelui. De la nivelul rinichilor pornesc doua uretere ce se unesc si formeaza vezica urinara,care poate comunica cu exteriorul separat sau impreuna cu aparatul genital. Aparatul genital este alcatuit la femela din ovare si la masculi din testicule. Testiculele produc spermatozoizi (lapti) si ovarele ovule (icre), iar dimensiunea lor variaza de la specie la specie. La majoritatea pestilor fecundarea icrelor este externa si se numesc pesti ovipari, insa exista si pesti vivipari, la care fecundarea icrelor se realizeaza in cavitatea obdominala cu ajutorul unui organ de copulatie (gonopodiu), fapt pentru care ei nasc pui vii. Exista si specii de pesti care sunt hermafroditi, adica prezinta atat organe masculine cat si organe feminine de reproductie. O alta ciudatenie ar fi faptul ca la specia Xiphophorus helleri unele female mature, dupa mai multe reproduceri se transforma in masculi. De asemenea exista specii de pesti, precum carasul de la noi, unde fecundarea icrelor de catre spermatozoizii altor specii de pesti este frecventa, acest process numinduse ginogeneza.

Sistemul nervos este impartit in sistem nervos central, format din creier si maduva spinarii, si sistem nervos periferic, alcatuit din nervii spinali si nervii cranieni si un sistem nervos simpatic. Creierul este localizat in cutia craniana si este alacatuit din cinci lobi, unde lobii olfactivi sunt puternic dezvoltati in comparatie cu ceilalti lobi. Sistemul nervos controleaza activitatea organelor interne ale pestilor si asigura relatiile cu mediul de viata al pestelui.

Daca aveti intrebari, sectiunea intrebari si raspunsuri va asteapta: https://acvaristica.wordpress.com/intrebari-si-raspunsuri/

6 Răspunsuri

  1. As vrea, daca se poate, sa aflu mai multe despre modul in care functioneaza creierul pestilor. Multumesc anticipat si felicitari pt aceste inormatii si acest site!

  2. pestii au vizica urinara ?

    • din cate stiu eu nu, zic din cate stiu pentru ca nu sunt biolog de profesie si este posibil sa ma insel. pe unde am studiat eu nu era mendionat nimic de genu asta. https://acvaristica.wordpress.com/2008/08/06/anatomia-pestilor/

      Aparatul urogenital este compus din rinichii care sunt lipiti de coloana vertebrala si organele genitale. Rinichii servesc la eliminarea ureei si a sarurilor in exces din organismul pestelui. De la nivelul rinichilor pornesc doua uretere ce se unesc si formeaza vezica urinara,care poate comunica cu exteriorul separat sau impreuna cu aparatul genital. Aparatul genital este alcatuit la femela din ovare si la masculi din testicule. Testiculele produc spermatozoizi (lapti) si ovarele ovule (icre), iar dimensiunea lor variaza de la specie la specie. La majoritatea pestilor fecundarea icrelor este externa si se numesc pesti ovipari, insa exista si pesti vivipari, la care fecundarea icrelor se realizeaza in cavitatea obdominala cu ajutorul unui organ de copulatie (gonopodiu), fapt pentru care ei nasc pui vii. Exista si specii de pesti care sunt hermafroditi, adica prezinta atat organe masculine cat si organe feminine de reproductie. O alta ciudatenie ar fi faptul ca la specia Xiphophorus helleri unele female mature, dupa mai multe reproduceri se transforma in masculi. De asemenea exista specii de pesti, precum carasul de la noi, unde fecundarea icrelor de catre spermatozoizii altor specii de pesti este frecventa, acest process numinduse ginogeneza.

  3. esti interesata de biologie ? poti vorbi cu mine pe messinger idiu meu este prodanandrada

  4. Rotariu oana este foarte buna intrebarea ta as vrea sa aflu si eu raspunsul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: